Montserrat

Barcelona & Montserrat

Barcelona văzută de sus, între mare și dealurile din spate, cu grila străzilor din Eixample.

Sfârșitul lui mai la Barcelona: zile lungi, cer limpede și lumină caldă spre seară. Orașul apare întâi de sus, întins între mare și dealurile din spate, cu grila regulată de străzi a cartierului Eixample bine vizibilă și cu plajele înșirate de-a lungul țărmului.

Barcelona

Palatul Național de pe Montjuïc la apus și noaptea, silueta Tibidabo pe cer, colina cu cruci din Park Güell și plaja orașului seara.

Prima seară e pe Montjuïc. Palatul Național, construit pentru Expoziția Internațională din 1929 și astăzi sediul Muzeului Național de Artă al Cataloniei, își colorează turlele și cupola în lumina apusului. După lăsarea întunericului, de pe treptele lui se văd cele patru coloane luminate și, mai jos, piața Espanya, cu bulevardele care pleacă spre oraș.

Parc de la Ciutadella

Fântâna Cascada, ridicată pentru Expoziția Universală din 1888, deasupra lacului din parc.

Park Güell

Pavilioanele de la intrare, mozaicurile din ceramică și viaductele de piatră ale lui Gaudí, cu Sagrada Família în zare.

Pe 26 mai, Park Güell, gândit de Antoni Gaudí la începutul secolului XX ca un cartier-grădină pe un deal din nordul orașului și devenit apoi parc public. Pavilioanele de la intrare au acoperișuri ondulate și turnulețe îmbrăcate în cioburi de ceramică colorată, iar banca șerpuită de pe terasa mare e acoperită cu același mozaic. Viaductele de piatră brută se sprijină pe coloane înclinate, iar pe cea mai înaltă colină a parcului o movilă de piatră poartă trei cruci. De sus se vede Sagrada Família, în construcție din 1882, cu macaralele încă deasupra turnurilor, iar dincolo de ea marea. Park Güell face parte din patrimoniul UNESCO al operelor lui Gaudí. În aceeași zi, în Parc de la Ciutadella, amenajat pe locul vechii citadele și gazdă a Expoziției Universale din 1888, fântâna monumentală Cascada se ridică deasupra unui lac, iar la apus silueta muntelui Tibidabo, cu biserica de pe vârf, se profilează pe un cer auriu.

El Bruc

Creasta zimțată a Montserratului deasupra drumului de la El Bruc și clădirile mănăstirii văzute de pe munte.

Pe 28 mai, Montserrat, la circa 50 km nord-vest de Barcelona. Masivul de conglomerat, cu stânci rotunjite și turnuri de piatră modelate de eroziune, se ridică brusc din valea râului Llobregat până la 1.236 m, în vârful Sant Jeroni; forma lui zimțată se vede de departe, de pe drumul de la El Bruc. Pe o terasă la jumătatea muntelui stă mănăstirea benedictină Santa Maria de Montserrat, iar potecile din jur deschid priveliști peste dealurile Cataloniei până departe.

Montserrat

Stâncile rotunjite de conglomerat, valea Llobregatului și priveliștile de pe potecile din jurul mănăstirii.

Întoarcerea trece prin Parcul Natural Collserola, cu pădurile lui de pe dealurile din spatele orașului și cu Barcelona și marea întinse dedesubt, iar ziua se încheie pe plaja orașului, în lumina de seară.

Collserola

Dealurile împădurite din spatele orașului, cu Barcelona și marea în zare.