Hraunfossar

Copenhaga

Biserica neogotică St. Alban's, cu turla ei înaltă, se oglindește în apa de lângă Kastellet.

Începutul lui mai, între iarnă și vară: zăpada încă stă pe munți și pe podișuri, râurile sunt umflate de topire, iar nopțile s-au scurtat mult. Drumul trece întâi prin Copenhaga, pe lângă Kastellet, fortăreața în formă de stea din secolul al XVII-lea, cu metereze înierbate și șanțuri pline cu apă, și pe lângă biserica neogotică St. Alban's, care se oglindește în apa de alături.

Kastellet

Fortăreața în formă de stea din secolul al XVII-lea, cu metereze înierbate și podul peste șanțul cu apă.

Borgarnes

Fiordul de lângă Borgarnes, cu apa liniștită, și drumul spre munții încă înzăpeziți din vest.

Grundarfjörður

Kirkjufell, muntele de 463 m în formă de con, cu cascada Kirkjufellsfoss la poale, și o cascadă subțire care cade de pe un platou încă înzăpezit.

Grundarfoss

Cascadă lângă Grundarfjörður, pe coasta de nord a peninsulei Snæfellsnes.

Hraunfossar

Apa iese de sub câmpul de lavă și se varsă în râul Hvítá prin zeci de cascade mici, sub un cer de seară.

În Islanda, traseul ocolește insula în sensul acelor de ceasornic. Primele opriri sunt în vest: fiordul de lângă Borgarnes, cu munți încă albi în zare, apoi Kirkjufell, muntele de 463 m în formă de con de lângă Grundarfjörður, cu cascada Kirkjufellsfoss la poale, și Hraunfossar, unde apa iese de sub un câmp de lavă și se varsă în râul Hvítá prin zeci de cascade mici. În Fiordurile de Vest, o cascadă lată coboară în trepte pe un perete de bazalt, deasupra fiordului.

Dynjandi

Cea mai mare cascadă din Fiordurile de Vest, care coboară în trepte largi, ca un văl.

Bíldudalur

În Fiordurile de Vest, o cascadă lată coboară în trepte pe un perete de bazalt; în jur, fiorduri liniștite sub munți încă albi.

Reykjafoss

O cascadă puternică într-un canion de bazalt, aproape de Varmahlíð, în nordul insulei.

Goðafoss

„Cascada zeilor”, pe râul Skjálfandafljót, lată și în formă de potcoavă, cu apa umflată de topirea zăpezii.

Nordul aduce cascadele mari. Lângă Varmahlíð, un râu cade în trepte într-un canion de bazalt. Goðafoss, „cascada zeilor”, pe Skjálfandafljót, are formă de potcoavă; tradiția spune că acolo au fost aruncați idolii păgâni după ce Islanda a adoptat creștinismul, în jurul anului 1000. Dettifoss, pe Jökulsá á Fjöllum, cade în jur de 44 m, cu apă cenușie de ghețar și cu marginile încă acoperite de gheață. Lângă Mývatn, la poalele muntelui Námafjall, fumarolele scot abur din pământul colorat de minerale, iar în golful Skjálfandi spinarea unei balene iese din apă sub munți înzăpeziți.

Dettifoss

Pe Jökulsá á Fjöllum, apa cenușie de ghețar cade în jur de 44 m, iar marginile sunt încă acoperite de gheață.

Námafjall

Zonă geotermală lângă lacul Mývatn, cu fumarole, bălți de noroi fierbinte și sol colorat de sulf.

Mývatn

Câmpia din jurul lacului la apus și zona geotermală de la poalele muntelui Námafjall, cu fumarole și sol colorat.

Golful Skjálfandi

Golful Skjálfandi, cu munți înzăpeziți pe malul opus și spinarea unei balene ieșind din apă.

Drumul circular

Drumul național 1, care face înconjurul Islandei, aici traversând un platou pustiu.

În est, drumul traversează un podiș pe care zăpada nu s-a topit încă. În jurul Egilsstaðir apar cascade care cad între straturi de bazalt, una dintre ele cu dungi roșii de argilă în perete, și un canion cu coloane de bazalt prin care curge un râu verde-albastru. În sud, cascadele cad de pe vechea faleză a țărmului: una subțire, lângă Hvolsvöllur, și Skógafoss, lată de circa 25 m și înaltă de 60 m, cu ceața ridicată de apă.

Stuðlagil

Canion din estul Islandei, cu pereți din coloane de bazalt și apă turcoaz la bază.

Rjúkandi

O cascadă înaltă pe versantul unei văi din estul Islandei, aproape de drum.

Hengifoss

Cascadă de aproximativ 128 m din estul Islandei, încadrată de straturi de bazalt despărțite de dungi roșii de argilă.

Seljalandsfoss

O cascadă subțire cade de pe vechea faleză a țărmului, deasupra pajiștilor verzi.

La Reykjavík, o auroră boreală se întinde în benzi verzi pe cerul nopții. Ultima zi aduce valea geotermală din Ölfus, cu aburi care ies din versanți, pâraie și petice de zăpadă, apoi Þingvellir: aici, în pereții de lavă ai defileului Almannagjá, se vede despărțirea dintre plăcile tectonice nord-americană și eurasiatică, iar adunarea Alþingi s-a reunit în aer liber începând din anul 930. Parcul național este patrimoniu UNESCO din 2004.

Skógafoss

Cascada de pe râul Skógá, lată de circa 25 m și înaltă de 60 m, în ceața ridicată de apă.

Reykjavik

Aurora boreală, în benzi verzi și violet, deasupra orizontului întunecat.

Þingvellir

Pasarela din defileul Almannagjá, între pereți de lavă, la granița dintre plăcile tectonice, și cascada Öxarárfoss.

Reykjadalur

O vale geotermală în munții din sud-vest, cu aburi care ies din versanți, pâraie și petice de zăpadă.