Transfăgărășan

← Fotografia anterioară: Castelul Corvinilor Fotografia următoare: Apuseni →

Toate cele 38 de fotografii din România de Vest

Transfăgărășan, Transalpina, Maramureș, Apuseni și Hunedoara · 2020 – 2026 · 38 de fotografii

Seria adună drumuri prin jumătatea de vest a României, la vest de culoarul Rucăr–Bran. Pozele din același loc stau împreună, așa că aceleași șosele de munte apar în ani diferiți. La sfârșit de primăvară, seara, drumul urcă din Rășinari spre Păltiniș. La început de vară, Transalpina traversează Munții Parâng și ajunge la 2.145 m în pasul Urdele, cel mai înalt punct de șosea din România, trecând pe lângă stațiunea Rânca. Într-o altă vară, Transalpina revine sub un cer complet senin.

Rășinari

Pajiști și case răzlețe de o parte și de alta a drumului, sub nori colorați de apus.

Rășinari, România

Transalpina

Șoseaua cu parapet pe culmi golașe, pajiști alpine și creste care se pierd la orizont.

Transalpina, Novaci, România
Transalpina, Novaci, România
Transalpina, Novaci, România

Rânca

Platoul alpin, cu șoseaua, o piatră cu marcaj de traseu și nori grei deasupra munților.

Transalpina, Novaci, România
Rânca, Novaci, România

Drumul trece pe la Lacul Colibița, lângă Bistrița Bârgăului, apoi urcă în Maramureș. La Săpânța, Cimitirul Vesel continuă o tradiție începută în anii 1930 de meșterul Stan Ioan Pătraș, apoi urmează satul Breb.

Lacul Colibița

Apa strălucind între dealuri împădurite, cu bărci și umbrele roșii pe mal, într-o zi limpede.

Lacul Colibița, Bistrița Bârgăului, România

Cimitirul Vesel

Crucile de lemn sculptate și pictate în albastru, cu versuri despre viața celor îngropați, în fața bisericii.

Cimitirul Vesel, Săpânța, România

Breb

Căpițe de fân pe pajiștile satului, sub un cer gri, cu dealurile în depărtare.

Breb, România

Transfăgărășanul, construit în prima jumătate a anilor 1970, e privit dinspre nord, apoi, la un alt drum, mai de sus, spre creasta Făgărașului. Toamna târziu, Cascada Bigăr, cu câteva luni înainte ca o mare parte din ea să se prăbușească, în 2021. După lăsarea întunericului, Castelul Corvinilor din Hunedoara, transformat în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara. Seria trece apoi în Munții Apuseni, la Posaga, iar toamna urmează Muzeul ASTRA, în aer liber, din Dumbrava Sibiului.

Transfăgărășan

Valea împădurită, cu stânci și nori agățați de creste, apoi serpentinele care urcă prin ceață.

Transfăgărășan, Cârțișoara, România
Transfăgărășan, Cârțișoara, România

Cascada Bigăr

Apa care cade în fire subțiri peste o boltă de mușchi și travertin, sub un pod de lemn.

Cascada Bigăr, Bozovici, România

Castelul Corvinilor

Turnurile și zidurile gotice, luminate, cu luna deasupra lor.

Castelul Corvinilor, Hunedoara, România

Posaga

Pereți de calcar deasupra pădurilor de foioase, o colibă veche acoperită cu paie pe o pajiște și corturi într-un loc de campare.

Apuseni, Posaga, România
Posaga, România
Apuseni, Posaga, România

Muzeul ASTRA

Case țărănești acoperite cu paie și zugrăvite în albastru, pe o pajiște la marginea pădurii.

Muzeul ASTRA, Sibiu, România

Iarna, drumul urcă de la Șugag spre Munții Șureanu, iar într-o altă iarnă seria ajunge pe pârtiile dinspre Petrila. Toamna, masivul e filmat cu drona. Primăvara urmează Râpa Roșie de lângă Sebeș, iar toamna Arpașu de Sus, la poalele Făgărașului.

Munții Șureanu

Brazi încărcați de zăpadă de-a lungul drumului, culmi rotunjite și albe sub cer senin și, în clipuri, aceleași culmi cu iarba îngălbenită.

Drumul spre Șureanu, Șugag, România
Munții Șureanu, Șugag, România
Șureanu, Petrila, România
Șureanu, Alba, România · Video
Șureanu, Alba, România · Video
Șureanu, Alba, România · Video
Șureanu, Alba, România · Video
Șureanu, Alba, România · Video

Râpa Roșie

Pereți abrupți de argilă și gresie roșie, săpați de eroziune în coloane și ravene.

Râpa Roșie, Sebeș, România
Râpa Roșie, Sebeș, România
Râpa Roșie, Sebeș, România

Arpașu de Sus

Un iaz limpede cu frunze căzute și o căsuță de lemn pe malul lui, între copaci în culori de toamnă.

Arpașu de Sus, România

În Maramureș, drumul trece pe la Săcel și Mănăstirea Bârsana, apoi urcă în Munții Rodnei, cel mai înalt masiv din Carpații Orientali, unde Cascada Cailor cade de la aproximativ 90 m. În Munții Trascăului, seria ajunge la Râmeț, iar toamna târziu urmează valea Oltului, la Călimănești. Seria se încheie la Cluj-Napoca, orașul în care s-a născut Matei Corvin, în 1443.