Muzeul ASTRA

Rășinari

Drumul care urcă din Rășinari, sat vechi al Mărginimii Sibiului, spre munte, sub nori colorați de apus.

Jumătatea de vest a seriei despre România cuprinde tot ce se află la vest de culoarul Rucăr–Bran: Munții Făgăraș și Parâng, cu cele două șosele alpine, Mărginimea Sibiului, Munții Apuseni, Banatul montan, Hunedoara, Maramureșul și Clujul. Fotografiile, din 2020 până în 2026, sunt așezate cronologic, așa că aceleași drumuri revin în ani și anotimpuri diferite.

Transalpina

Transalpina, cea mai înaltă șosea din România, cu pajiști alpine și creste care se pierd la orizont, în 2020 și în 2022.

Novaci

Platoul alpin de deasupra orașului Novaci, de unde Transalpina începe urcușul spre creasta Parângului.

Lacul Colibița

Lacul Colibița, între dealurile împădurite ale Bârgăului, într-o zi limpede de sfârșit de vară.

Cimitirul Vesel

Cimitirul Vesel din Săpânța, cu crucile de lemn sculptate și pictate în albastru, în fața bisericii satului.

Ocna Șugatag

Căpițe de fân pe pajiștile de la Ocna Șugatag, în Maramureș, sub un cer înnorat de sfârșit de vară.

Primele capitole sunt din vara lui 2020. La Rășinari, sat vechi al Mărginimii Sibiului, drumul urcă spre munte în lumina serii. Transalpina, care traversează Munții Parâng și ajunge la 2.145 de metri în pasul Urdele, cel mai înalt punct de șosea din România, apare cu pajiști alpine și creste întinse până la orizont deasupra orașului Novaci, apoi din nou în 2022. Transfăgărășanul, construit în prima jumătate a anilor 1970 peste Munții Făgăraș, se vede dinspre Cârțișoara, cu serpentinele lui urcând prin ceață.

Transfăgărășan

Transfăgărășanul dinspre Cârțișoara, cu valea împădurită și serpentinele care urcă spre creasta Făgărașului prin ceață.

Cascada Bigăr

Cascada Bigăr din Cheile Nerei, curgând peste o perdea de mușchi și travertin, fotografiată înainte de prăbușirea din 2021.

Castelul Corvinilor

Castelul Corvinilor din Hunedoara, luminat noaptea, cu luna deasupra turnurilor.

Apuseni

Munții Apuseni lângă Posaga: pereți de calcar deasupra pădurilor și pajiști deschise în lumina de august.

Posaga

O colibă acoperită cu paie pe o pajiște de la Posaga, cu crestele de calcar ale Apusenilor în spate.

În nord, Lacul Colibița strălucește între dealurile împădurite ale Bârgăului, iar la Săpânța Cimitirul Vesel își arată crucile de lemn sculptate și pictate în albastru, cu versuri despre viața celor îngropați, o tradiție începută în anii 1930 de meșterul Stan Ioan Pătraș. La Ocna Șugatag, căpițele de fân stau pe pajiști sub cer înnorat. În 2024 seria revine în Maramureș: poarta de lemn de la Săcel, mănăstirea Bârsana și Munții Rodnei, cel mai înalt masiv din Carpații Orientali, cu un lac glaciar încă înconjurat de zăpadă și Cascada Cailor, de lângă Borșa, cu o cădere de aproximativ 90 de metri.

Muzeul ASTRA

Case țărănești acoperite cu paie și zugrăvite în albastru în Muzeul ASTRA din Dumbrava Sibiului, toamna.

Șugag

Iarna la Șugag: brazi încărcați de zăpadă, drumul spre munte și o culme albă deasupra pădurii.

Râpa Roșie

Râpa Roșie de lângă Sebeș, rezervație geologică cu pereți de argilă și gresie roșie modelați de eroziune.

Arpașu de Jos

Un iaz cu frunze căzute și o căsuță de lemn la Arpașu de Jos, la poalele Făgărașului, în culorile lui octombrie.

Spre sud-vest, Cascada Bigăr din Cheile Nerei curge peste o perdea de mușchi și travertin, fotografiată în noiembrie 2020, înainte ca o mare parte din ea să se prăbușească în 2021. Castelul Corvinilor din Hunedoara, transformat în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara într-o reședință gotică, apare noaptea, sub lună. În Munții Apuseni, la Posaga și Râmeț, pereții de calcar și cheile se deschid deasupra pajiștilor cu colibe acoperite cu paie, iar la Sibiu Muzeul ASTRA adună în Dumbrava Sibiului case țărănești din mai multe regiuni ale țării.

Șureanu

Pârtii și culmi rotunjite în Munții Șureanu, sub zăpadă, într-o zi senină de ianuarie.

Săcel

Poarta maramureșeană de lemn de la Săcel, la intrarea în județul Maramureș, în lumina serii.

Bârsana

Mănăstirea Bârsana, cu acoperișurile ei înalte de șindrilă, printre pajiști și flori.

Munții Rodnei

Munții Rodnei la început de mai: creste încă albe, un lac glaciar în căldare și gențiene în iarba pajiștilor.

Cascada Cailor

Cascada Cailor de lângă Borșa, cu o cădere de aproximativ 90 de metri printre molizi.

Iarna, drumurile de la Șugag trec prin păduri de brad înzăpezite, iar în Munții Șureanu pârtiile urcă spre culmi rotunjite; în octombrie 2026, scurte clipuri filmate cu drona arată aceleași culmi de sus, cu pajiștile îngălbenite. Primăvara, Râpa Roșie de lângă Sebeș își arată pereții de argilă și gresie roșie săpați de eroziune. Seria se încheie la Călimănești, pe Valea Oltului, cu o pădure golașă oglindită în apă, și la Cluj-Napoca, cu orașul luminat noaptea și statuia lui Matei Corvin, născut la Cluj în 1443, în fața bisericii Sfântul Mihail.

Râmeț

Munții Trascăului la Râmeț, cu creste de calcar, chei adânci și dealuri înverzite în lumina de septembrie.

Călimănești

Pădurea golașă de noiembrie oglindită în apele Oltului la Călimănești.

Statuia lui Matei Corvin

Statuia ecvestră a lui Matei Corvin, născut la Cluj în 1443, în fața bisericii Sfântul Mihail din Piața Unirii.

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca noaptea, văzut de sus, cu turla bisericii Sfântul Mihail deasupra orașului luminat.